în suflet mi-e linişte

n-am fost aici de ceva timp
şi totuşi sufletul mi-era tot timpul aici
m-am căutat pe sine de când n-am mai scris,
căci sinele mi-l pierdusem demult la el în suflet.
şi, ah, ce dor mi-era de mine!

scriam cândva iubind pe cineva fără nici cel mai mic motiv
mi-am dat seama că fără niciun scop, fără să am speranţe,
fără să-l mai am vreodată.
dar poate că nu l-am avut nicicând şi, cu siguranţă,
nu-l voi avea niciodată, căci nu toţi sunt făcuţi unii pentru alţii.

scriam uneori pentru cineva să mă citească fără niciun motiv,
fără să aibă vreun scop, fără să-mi dea speranţe, fără să mă vrea.
şi-a plecat, într-un final, din suflet. din sufletul meu. nu mai e.
ce ciudată e dragostea. vine în valuri, pe negândite
şi pleacă la început de toamnă.

uite! un început de curcubeu
la mine-n suflet.