Fără titlu, fără înţeles

   Iubirea noastră era poezie. Acum nu mai are nici ritm, nici rimă. Versurile sunt scurte şi seci, alcătuite doar din nişte vechi amintiri, iar strofele sunt puţine, încărcate de dor şi dezamăgire. Cât o scriam cu tine mai puneam semne de punctuaţie, acum mi-e frică să le pun. Fug de punct, şi rareori pun punct şi virgulă. Poate tu ai pus punct poeziei noastre, însă eu am lăsat-o neterminată, cu speranţa că o vom continua împreună.  

   Îmi spuneai să pun suflet, să râd şi să iubesc, doar aşa pot da viaţă poeziei noastre. Mi-ai spus să nu descriu trecutul şi să închid ochii când încep să scriu. M-am avântat prea tare în ideea de a-ţi face pe plac şi am uitat să-mi deschid ochii când tu deja plecai. Voiam prea mult să termin poezia alături de tine şi nu mi-am dat seama că tu preferai proza.

   În proză se minte. Poţi să fii ce personaj vrei tu, să te transformi în ce vrei tu şi poţi să minţi cât vrei tu. Sincer, nu-mi plac poveştile pe care le-ai scris de când ai renunţat la poezie.
Proza are personaje cu prea multe măşti, pe când, în poezia noastră, noi doi eram vocea propriului nostru suflet.

  

Ea scrie despre el

   Toţi oamenii scriu, doar că unii nu recunosc. Cei mai mulţi scriu pentru ei, scriu prin jurnale ceea ce n-ar avea niciodată curajul să spună. Unii îşi scriu cele mai dureroase cuvinte în suflet şi rareori permit altora să le citească sufletul. Unii scriu pentru bani, pentru că doar aşa îşi câştigă existenţa. Mai sunt unii care scriu pentru alţii şi despre alţii.Cei mai mulţi oameni scriu doar despre cei pe care îi iubesc. Dacă eu scriu despre tine, atunci ce înseamnă?
   Se spune că dacă cineva scrie despre tine ar trebui să te simţi salvat, iubit şi nemuritor. Dar dacă tu scrii despre cineva, ar trebui să te simţi fericit pentru că ai făcut un om să fie nemuritor. Iar eu sunt fericită.
   Am scris despre un om care m-a învăţat să iubesc, pentru că nimeni nu poate învăţa despre iubire singur. E trist că nu ştii niciodată dacă hoţul de inimi ţi-a citit sau nu cuvintele.
   Am realizat că cele mai frumoase cuvinte le-am scris pentru el. Dar el nu a realizat niciodată că tot ce am scris este despre el.

          Declaraţie de iubire

   Cele mai calde declaraţii de dragoste sunt cele care au fost scrise în inimă, dar niciodată spuse. Cele mai frumoase cuvinte sunt cele care au tremurat înainte să fie spuse. Cel mai sincer 'Te iubesc' e cel care a simţit cele mai gălăgioase bătăi de inimă şi a fost spus de cele mai tăcute voci. 

    Cea mai duioasă iubire e cea care a aşteptat în linişte privirea celeilalte inimi. Cel mai dulce sărut e cel care a simţit buzele celuilalt cu mult timp înainte de a fi atinse.

    Iubirea nu minte, nu spune cuvinte frumoase cu degetele încrucişate la spate, nu poartă cuţite şi nici nu miroase a parfumuri străine. Iubirea ţine de mână două persoane, nu trei. 

   Se îmbracă în alb şi nu poartă ruj la guler. Iubirea nu se urcă în maşini străine şi nu are în agendă planuri de rezervă. Iubirea nu jigneşte şi nu dă palme. Nu trânteşte oameni la pământ şi nu înjură. Iubirea nu sărută pe ascuns şi nu ţine în braţe trupuri străine.Iubirea nu spune 'Te iubesc' după doua zile. Ea nu copiază declaraţii de pe internet şi nu vrea like-uri. Iubirea nu dispare în două zile şi nu se cuplează cu altul într-un timp atât de scurt. Ea nu are orgoliu şi recunoaşte când greşeşte. Are demnitate când vrea să plece şi laudă timpul petrecut în doi fără să-l regrete.

   Iubirea nu plânge, nu doare şi nu trişează.